Ne jucam?

M-ai cunoscut de 5 minute, iti place de mine si ai vrea sa fim cel putin prieteni. Te gandesti insa .. ca trebuie sa trecem prin niste etape pana ajungem acolo, dar nu neaparat pentru ca ar fi nevoie, pentru ca tu de fapt stii ca ne vom intelege, ci pentru ca … asa trebuie. S-ar putea sa crezi ca eu mi-as face o parere gresita despre tine, ca ai cine stie ce intentii necurate… asa ca urmezi schema deja cunoscuta si incerci sa nu arzi etape. S-ar putea sa ai dreptate si sa fiu exact asa cum iti imaginezi. S-ar putea insa sa nu.

S-ar putea sa tin foarte mult sa treaca acel timp ca sa ne cunoastem, eventual sa vorbim pe net sau la telefon, tu sa incerci sa imi sugerezi subtil ca ai vrea sa avem o relatie serioasa, eu sa ma prefac la inceput ca nu inteleg, de teama ca tu sa nu crezi ca iti merge asa usor cu mine. Tu sa imi spui ca te atrag, eu sa zambesc si sa iti dau de inteles ca … nici tu nu imi esti indiferent. Dar doar atat deocamdata… e prea devreme pentru mai mult…

S-ar putea ca eu sa imi doresc sa iti spun din prima seara sa urci pana la mine, dar sa nu o fac de teama ca tu sa nu ma intelegi gresit. Tu ai fi vrut sa te arunci in bratele mele pentru ca iti era prea drag de mine, dar te-ai abtinut .. ca sa nu pari slab sau pentru ca eu sa nu ma sperii…

Incerci sa iti dai seama in continuu ce astept eu de la tine si ce trebuie sa faci pentru ca sa mi se para totul natural si nefortat .. fara sa constientizezi ca de fapt .. planifici totul. Nici eu nu sunt diferita .. procedez la fel ca tine, dar imi doresc sa scap de toate astea. Ma intreb daca nu ai vrea si tu …

Eu fac eforturi ca tu sa ai exact acea imagine despre mine, ceva de genul “You can tell by the way she walks she rules the world” … si incerc sa te citesc, sa trec dincolo de imaginea ta de “They call me superman, I`m here to rescue you” Bineinteles ca si tu incerci sa ma citesti. Reusim amandoi sa vedem mai mult decat vrea celalalt sa arate .. si de fapt asta ne atrage unul la altul.

Apoi incet incet, cand credem amandoi ca a trecut un timp si suntem acoperiti, putem sa facem ce voiam de la inceput. Atunci tu vei avea impresia ca ai facut totul ca la carte, ca ai bifat momentele cheie si ca eu acum pot avea incredere in tine .. te-ar mira sa nu fie asa, la fel cum te-ar mira si sa am incredere in tine din prima clipa.

Acum, oricum, suntem deja evoluati. Am trecut de jocurile de inceput, de intregul ritual al discutiilor cu mesaje ascunse si al intalnirilor in care faceam totul ca sa nu ne tradeze nici privirea, nici zambetul, nici gesturile. Am reusit sa supravietuim. Rasuflii usurat, nu? Acum .. poti sa fii sincer cu mine pana la capat si chiar incepem sa radem unul de celalalt .. Tu imi povestesti cum te-ai abtinut sa ma iei atunci in brate, iar eu cum asteptam cate un minut, doua, inainte sa iti raspund pe net… Au alte semnficatii acum … Si totusi .. am pierdut atata timp! si iti spun atunci .. ca as fi vrut sa scap de toate formalitatile si sa fiu sincera. Si sa fii si tu. De atunci, din primul moment. Si tu, de parca nu ai stii de ce, ma intrebi de ce nu am facut-o! Tu de ce nu ai facut-o?

Orice joc are regulile lui…

Saturday September 16, 2006 – 06:37pm (EEST)