Jurnal de coaching (1): Un coach bun conectează clientul cu resursele și calitățile pe care le are

Ți s-a întâmplat să crezi că știi deja ce va spune cel cu care porți o discuție? Ți s-a întâmplat să te gândești la altceva în timp ce vorbești cu cineva și să mimezi atenția? Sau să-ți vină să oferi imediat soluții, deși poate nu asta avea nevoie cel din fața ta?

Și eu sunt vinovată, mai ales la partea cu soluțiile. Ascultăm puțin și vorbim foarte mult. Acest tip de ascultare centrată pe noi înșine, care nu ia în calcul omul și spațiul dintre noi, este o ascultare care nu sprijină.

M-am întors la școală și mă simt deja inspirată să fiu mai bună. Când am început formarea în coaching la One2Coach, nu știam aproape nimic despre ce înseamnă cu adevărat a fi coach. Știam că este nevoie să asculte pentru ca, apoi, să poată pune întrebări bune, care schimbă perspectiva. Știam că urmează o structură, care să ducă clientul spre obiectivul lui. Dar cam atât. Și, ca să fiu sinceră până la capăt, am ezitat mult timp dacă să merg pe acest drum. Câți nu-și spun coachi în ziua de azi? Ei bine, după primul weekend, am un mare respect pentru cei care reușesc, cu adevărat, să fie coachi.

Olga Oltean, primul nostru mentor, mi-a plăcut din prima secundă. S-a uitat în ochii mei și-am simțit foarte multă profunzime. Da, asta e prezența despre care se vorbește atât de mult, dar se trăiește atât de puțin, m-am gândit. Am plecat de la acea întâlnire cu inima ușoară. Găsisem un profesor pe aceeași frecvență cu mine. It felt right. De la ea am început să simt ce înseamnă a fi coach, mai mult decât a face coaching. După primul weekend, am plecat cu 3 lecții importante:

Într-un proces de coaching, coach-ul este principalul instrument

De aceea este atât de important să se poată gestiona pe el însuși și să găsească în el spațiul din care poate deveni util pentru un client. Poate de aceea coachii buni au peste 30 de ani și mult lucru cu ei și poate de aceea și eu simt abia acum că pot deveni așa ceva. Oricare dintre noi, dacă merge la coaching sau la orice altă formă de dezvoltare personală, vrea măcar pentru o oră să fie văzut și acceptat cu adevărat, cu tot potențialul său. De multe ori, avem nevoie ca alții să creadă în noi, înainte de a o putea face noi. Și, pentru a face asta ca și coach, e nevoie să punem orice interferență pe silent (gânduri proprii, emoții evocate de client, presupoziții despre cine e el și ce soluții are nevoie). Un coach bun vine în fața clientului curat și fără judecată. Și nu e ușor.

Procesul nu e despre coach, e despre client

Coach-ul creează spațiul de a exprima absolut orice și o relație din care clientul să-și extragă ce are nevoie. Prezența este o calitate incredibil de importantă, așa cum este și încrederea în spațiu și capacitatea de a păstra tăcerea. Spațiul nu este niciodată gol, vidul atrage ce este necesar să apară. De atât de multe ori simțim nevoia să-l umplem cu cuvinte goale… pentru mulți dintre noi e foarte greu să nu vorbim. Exersează asta cu prietenii tăi, chiar dacă nu ești coach. Lasă liniștea între propoziții, lasă oamenii să se adune, să se conecteze la ei, să facă noi legături.

Un coach intră în sesiuni cu focus pe potențialul clientului, cu convingerea că acesta are toate resursele necesare

Un coach își antrenează capacitatea de a vedea ce e bun, intră în ședințe cu admirație pentru client și pentru tentativele lui de a crește. Să văd mereu pozitivul, iată o provocare: avem minți foarte pricepute să vadă tot ce nu funcționează.

De multe ori, oamenii fac lucruri sau demonstrează abilități, iar apoi afirmă că nu pot face ceva. De aceea, un coach bun este ca o oglindă și conectează clientul cu resursele și calitățile pe care le are și care îl ajută să facă ce-și dorește. Este despre a face ceva în ciuda temerilor,  iar coach-ul este acolo to have the client’s back și să-l sprijine să inițieze acțiuni 🙂 Este un parteneriat și o relație co-creată, cu părți egale de responsabilitate.

Ce înseamnă, până la urmă, succesul sau performanța pe care ni le dorim? Olga ne-a dat și o definiție simplă: Performanța = Potențial – Interferențe. Așadar, ce înseamnă să ajungi la Full Potential? Să fii total conștient de cine ești. Wow. În sfârșit, o definiție care leagă 2 lumi: cea de business si cea personală.

Ideea care mi-a plăcut cel mai mult și cu care plec este una pe cât de simplă, pe atât de puternică: nu e nimic de reparat, doar de acceptat si integrat. În coaching nu ne întrebăm “care e cauza acestei probleme?” ci “ce anume îți dorești și cum poți ajunge acolo?”. 

Primul modul de coaching mi-a arătat cât de focusată pe mine am fost pentru mult timp. Nu e rău sau bine, depinde care îți este obiectivul. Al meu a fost, ani în șir, să construiesc o relație autentică și sustenabilă cu Anca. Acum, sunt pregătită pentru un alt pas: să fiu prezentă și utilă pentru alții. Iar intuiția mea îmi spune că voi învăța nu doar cum să fiu un coach bun, ci cum să fiu și un om mai bun.

Urmează Supervizări săptămânale, Mentoring de grup și individual și încă 3 Module în clasă. Abia aștept!

Dacă te gândești și tu să te apuci de coaching, ia legătura cu One2Coach. Mie mi-au deschis o lume nouă.