Un nou inceput

Imi propun sa relansez blog-ul si site-ul de la inceput de an. N-am mai scris aici din 2014 si cred ca am uitat cum era sa am o disciplina constanta de a scrie, de a-mi expune gandurile, de a primi raspunsuri de la cititori care rezonau cu povestile sau cu lectiile invatate de mine. Chiar daca gandul de a ma intoarce online a fost prezent constant in mintea mea, a fost ceva care m-a oprit. Se spune ca exista perioade in viata in care acumulezi si perioade in care oferi celorlalti.

In perioadele de acumulare, stai mai mult cu tine, citesti mult, te lasi absorbit/a de un subiect care te pasioneaza si in care investesti cam tot: bani, energie, timp, pasiune. Poti munci, poti studia, esti mai putin expansiv/a si mai putin in exterior. Pot trece ani intregi in pozitia asta si sa simti ca nu se va termina niciodata. La un moment dat, insa, se produce un shift: ai urcat un nivel. Simti ca dai pe afara de atata informatie si realizezi ca oamenii din jur incep sa-ti ceara ajutorul. Simti nevoia sa impartasesti, pentru ca iti dai seama ca poti aduce valoare in viata oamenilor. Dar  mai ales pentru ca nu poti merge la urmatorul nivel daca n-o faci. Chiar azi am auzit pe cineva povestind ca, dupa 6 ani de arte martiale s-a facut antrenor pentru ca sa poata avansa, pentru ca simte ca asa creste, prin intrebarile participantilor.  Trebuie sa faci loc pentru ca sa primesti acces mai departe. Mi se pare esential sa constientizezi in ce perioada te afli si sa nu fortezi.

Cred ca ceea ce m-a facut sa ma reapuc de scris a fost sa realizez ca exista o “Anca”, generic spus, care are acum 18-19 ani sau si mai mult, versiunea mea de acum 10 ani, ca evolutie, care ar avea mare nevoie de ceea ce am invatat pana acum, in setea mea nesfarsita de a ma cunoaste mai bine, de a suferi mai putin, de a descoperi care e misiunea noastra pe planeta asta si cum putem sa devenim pe zi ce trece mai constienti si mai fericiti. Cu ea in minte ma reapuc de scris si pentru ea voi lasa aici indicii si  idei. Am scris primul blog post in 2006, asa ca implinesc anul acesta 10 ani de blogging, chiar daca n-a fost constant si consistent in fiecare din acesti ani 🙂

Si, pentru ca revin dupa o perioada lunga de pauza, in care m-am transformat, si blog-ul avea nevoie de o transformare. Asa ca l-am creat de la 0, cu ajutorul lui George Saioc, caruia ii multumesc din suflet. Multumesc si Theo Ungureanu, pentru un super logo si o super identitate vizuala. De asemenea, multumesc, Vlad Nastasiu, pentru tot ajutorul tau din acesti ani.

Am ales acest violet inchis, pentru ca rezonez puternic cu el si are propria lui poveste. Este o culoare care m-a insotit in toti acesti ani si care se regaseste in multe obiecte din casa mea. Insa, momentul in care am realizat ca este culoarea mea de suflet a fost anul acesta de ziua mea, la Torino. Orasul este pur si simplu scaldat in acest violet ireal, iar la apus totul se amplifica. Este pur si simplu magic. Mi-ar face placere sa-mi spuneti cum vi se par site-ul si blog-ul si ce va inspira 🙂

Veti gasi pe blog insight-uri personale, tot felul de metode si tehnici pe care le experimentez constant din pasiune si din curiozitate, povesti de la conferinte si workshops.  Este, pana la urma, despre calatoria mai mult sau mai putin personala, prin care trecem cu totii. Dupa toti acesti ani, chiar simt, pe bune, ca e despre calatorie, despre transformarea noastra pe drum, o aventura absolut fascinanta. Tot timpul gasesc alte lucruri de integrat si alte niveluri la care sa cresc, asa ca cea mai mare pasiune a mea sunt eu 🙂

Let`s Do It!