Invataturi

Ei, m-am convins ca atunci cand nu stii de unde sa incepi, pentru ca nici un loc nu pare locul perfect pentru a incepe, fiecare loc e la fel de bun. Pentru ca e mai bun decat a nu incepe deloc.

S-au intamplat multe in ultima luna in care n-am mai scris si desi, teoretic, am avut mult timp de gandire, parca n-am facut nici un pas. De asta cred ca orice miscare e mai buna decat amanarea ei pentru momentul perfect. Mi se intampla tot mai multe lucruri in ultima perioada care sa-mi demonstreze ca trebuie sa profiti de sanse atunci cand le ai. Exista o multime de vorbe intelepte (devenite clisee din prea multe repetari), printre care si cea de a profita de fiecare ocazie pentru ca e posibil sa nu te mai intalnesti cu ea, sau sa traiesti fiecare zi ca si cum ar fi ultima. In ultmul timp, simt pe bune ca e adevarat. Probabil ca fiecare dintre noi invata in primul rand din experienta proprie, asa ca tot ce pot face e sa va spun ca se intampla. Chiar des. Stiu ca mai mult decat sa va dau putin de gandit nu pot face.

Cea de-a doua invatatura e legata de planificare si ordine. Sunt dintre oamenii care vor sa aiba “cartile frumos aliniate in biblioteca”. Cu alte cuvinte, au planuri, au tot ce le trebuie pentru ca totul sa le mearga perfect.  Cred ca viitorul e stralucitor si ca nimic nu ii poate atinge. Nu merge chiar asa si e ceva ce trebuie acceptat. Pe 1 ianuarie am avut un accident pe partie, din cauza caruia nu voi merge cam 2 luni. Asa ca am pus o multime de lucruri pe pauza. E… viata, care se intampla cand tu iti faci planuri. Mie una, imi e greu sa accept ca lucruri stabilite nu vor mai avea loc, sau ca perfectiunea planului a fost tulburata intr-o secunda, ca atunci cand arunci o piatra pe suprafata de oglinda a unui lac. Ia ceva timp sa se calmeze si sa reflecte din nou cerul. Asa ca, in timp ce  astept sa se calmeze apele, voi gasi alte lucruri pe care sa ma concentrez., pentru ca ele sunt mereu acolo. Am sa fac ordine si am sa-mi fac planuri. Am deja o rezolutie pe 2010, pe care am sa o scriu si aici.

Nu e important ce ti se intampla, ci cum interpretezi si ce faci cu ce ti se intampla.