“Filmul” meu

M-a lovit in seara asta o mare bucurie, pentru ca am realizat pe bune ceva: toata lumea asta frumoasa, ciudata, interesanta, cu bucati de lucruri care nu merg si piese care fac mereu click in anumite situatii e creata de mine si numai de mine. Am petrecut o seara fantastica alaturi de colegele mele de la The Practice si, dupa o discutie incantatoare, m-am intors acasa. O casa in care lumea imi spune ca simte o energie pozitiva, un loc “cosy”, cam asta e cuvantul cel mai des folosit.

Mi-e foarte clar acum ca tot ce e in jurul meu e creat de mine. In mintea mea imi spun lucruri despre absolut orice si ma comport in functie de ceea ce cred. Astfel, ceea ce cred devine realitate. Am inteles in sfarsit de ce atrag oameni minunati si de ce am constant discutii super abstracte, cu multa analiza. Pentru ca eu cred ca astfel de oameni imi trebuie si ca astfel de oameni merit. Si se intampla on and on. Am si zone in care nu mi se intampla nimic din ce mi-as dori, si asta din cauza ca nu cred ca se poate, nu cred ca am ajuns la nivelul la care sa merit sau alte prostii. Din acest motiv, nu sunt accesibila acelor oameni pe care mi i-as dori in viata mea, iar ei nu apar. E vorba despre dimensiuni diferite – ei nu ma vad, pentru ca eu nu imi creez in mintea mea locul in acea dimensiune. Dar, acum ca m-am prins, trebuie sa apar in peisaj!

Nu stiu daca ati inteles tot ce-am spus. E o chestiune de feeling mai presus de orice. In cuvinte simple, vi se intampla ce credeti ca e normal sa vi se intample. Daca vi se tot repeta situatii, voi le atrageti, pentru ca faceti mereu acelasi lucru, repetati un tipar. Daca pot sa cred cu toata forta in mintea mea ca ceva se va intampla, chiar se va intampla. Fiecare isi creaza propriul film, in care alege totul, de la senzatii la personaje sau muzica. Oamenii cauta oamenii cu acelasi film, asta ii uneste. Daca intalniti pe cineva care vine sa faca scandal, refuzati pur si simplus sa iesiti din filmul vostru calm si pozitiv si nu intrati in al lui. Veti vedea cum va pleca, pentru ca nu a gasit ce cauta. Cred ca sunt pregatita sa fac acest pas – sa nu mai cad prada impulsivitatii si pornirilor de moment. Sa aleg sa raman in povestea mea, care e cum vreau eu si atat. Sergiu, multumesc!