Despre “vanatorii de creiere”

Ieri am fost la o conferinta organizata de DAAfaceri despre Headhunting in special, plus “Cum sa te angajezi cu ajutorul blog-ului”. Invitati au fost Răzvan Ilie – HR Consultant AIMS Human Capital România si Traian Bossenmayer – Managing Partner Contrast HR Consulting. Pot spune ca am plecat mai invatata. Traian ne-a spus cu ce se mananca headhunting-ul, ca un proiect are o valoare de 10 000 euro, sa zicem, se poate si mai mult, si mai putin. Cum stabilim valoarea lui? E cam 30% din salariul brut pe un an al viitorului angajat. Nu stiam! Abordarea candidatului e iarasi mai speciala, pentru ca ii oferi o oportunitate, nu un job. Candidatul poate fi numit invitat, iar interviul e o intalnire. Conteaza foarte mult relatia care se stabileste si cum se muleaza headhunter-ul pe nevoile candidatului. E important sa afli care ar fi motivele pentru care ar pleca din vechea companie. Se pare ca in urma unui studiu realizat, pe primele 3 locuri ar fi: tensiunile din companie, relatia cu managementul si abia apoi salariul.Totul se bazeaza pe stabilirea unei relatii de incredere, iar headhunter-ul trebuie sa stie cum sa o construiasca. El este un diplomat de profesie, empatic, are carisma si network. Traian ne-a vorbit despre rapport, ne-a aratat chiar si un filmulet, despre cum, oglindind gesturile celuilalt, il ajuti sa se deschida. Importanta e si pozitia, care trebuie sa fie una deschisa. Daca el are o pozitie inchisa (maini, picioare incrucisate) trebuie sa gasesti un mod de a-l face sa se deschida, de exemplu sa ii dai un obiect. O alta chestie pe care nu o stiam e ca agentiile de HH ofera o garantie de 6 luni – 1 an. Asta inseamna ca, daca persoana angajata pleaca in acest interval din motive subiective, se mai ofera un alt candidat fara costuri. Cum poti ajunge headhunter, fiind la inceput de drum? O idee ar fi sa incepi intr-o agentie de HR pe selectie si recrutare, apoi, dupa cativa ani, sa te apuci de headhunting. Multi headhunteri provin dintr-un anumit domeniu in care au fost specialisti, si au acum cunostiintele si relatiile necesare pentru a “vana creiere”. Cum ajungi resursa pentru headhunteri? Nu fi “job hopper”. Ce inseamna asta? E ok ca in primii ani sa ramai intr-un job perioade mai mici de 1 an, dar daca acest lucru continua si dupa 30 ani, nu mai e chiar asa bine si ai sanse mult mai scazute sa fii observat. Mi-a placut mult si Razvan Ilie. A dat o sugestie buna legata de faptul ca, multi oameni, buni intr-un domeniu, pot alege sa devina consultanti in acel domeniu, dupa niste ani de experienta. Ce frumos, nu? Razvan ne-a vorbit si despre blog-uri si cum vede el ideea de a recruta de pe blog. Citeste blog-uri, dar nu vor fi niciodata un criteriu foarte puternic in favoarea unei persoane. Blog-ul poate arata o fata a lui, chiar daca e personal sau profesional, dar nu il influenteaza foarte mult. Totusi, faptul ca si-a creat o comunitate, ca exista oameni relevanti din aceeasi industrie care comenteaza, sunt importante si aduc un plus. Blog-ul nu te angajeaza, el e ca o carte de vizita, o imagine publica si o sursa de informare. Cel mai mult conteaza totusi intalnirea. Am fost foarte activa si am pus chiar multe intrebari. Am vrut bineinteles sa stiu la ce poate ajuta blog-ul la inceput de cariera. Ei bine, raspunsul a fost cel stiut. Iti poti crea o imagine, lumea incepe sa auda de tine si incepi sa cunosti oameni. Foarte adevarat, n-am ce spune 🙂