Arunc ganduri

Spuneam ca imi voi arunca gandurile in mare. O sa arunc in primul rand gandurile-intrebari de ce sa nu mai vreau?, de ce nu a facut nimic, de ce sa nu ma mai gandesc? De ce sa stau cuminte? De ce sa accept? De ce nu se poate? De ce sa ma prefac? De ce trebuie sa lupt? De ce sa zambesc? De ce nu mai sunt copil? Sunt o multime, asa ca nici n-o sa ma uit care e care. O sa le arunc si gata, la gramada, fara nici o urma de regret.

Apoi, urmeaza gandurile-raspuns la intrebarile pe care le-am formulat mai devreme. Astea-s mai putine, ca nu stiu asa multe raspunsuri, dar sunt destule, pentru ca unele intrebari au mai multe raspunsuri. Nu mai vreau sa imi explic nimic, nu mai vreau sa inteleg totul, nu mai vreau sa bifez si raspunsul asta.

Apoi, bineinteles, gandurile negative trebuie sa dispara. Pe astea o sa le recunosc usor, au culoarea neagra si umbla impreuna cu cele intrebari si cele raspunsuri.
Cred ca vor arata frumos pe fundul marii. Aici apa e transparenta si se vede tot. Cand le voi vedea acolo, o sa am un sentiment placut de usurare si fericire.

O sa fac ordine in mintea mea, si vor ramane numai ganduri pozitive, frumos colorate, pe care o sa le aranjez cu grija, fara graba, cu un zambet mare pe fata. Sau poate o sa le las asa, ca un bol de bile multicolore. Ma mai gandesc , hihi. O sa fie acolo toateȘ ganduri despre ce viata frumoasa o sa am, ganduri despre amintirile mele fericite,

ganduri despre raze, aripi, nori, mare, nisip si toate lucrurile frumoase care exista.

Si stii care e cel mai bun lucru din toata chestia asta? O sa imi pot lua mintea cu mine peste tot!

E non ci penso piu .. vorba cantecului.