Sunt intr-o camera cu 40 de oameni din 40 de tari de pe continentul negru, in diverse nuante ale ciocolatei. Fiecare vine dintr-o tara despre care nu stii absolut nimic, poate nici macar sa le arati pe harta – Zambia, Gabon, Namibia, Congo, Nigeria, Senegal, Zimbabwe, Coasta de Fildes, Malawi, Lesotho. Cate nuante poate sa aiba ciocolata? Ma simt de parca as fi intrat intr-un magazin plin de bijuterii stralucitoare si nu stiu nici macar cu cine sa ma asez la masa. Sunt mentor la conferinta Let`s Do It! Africa, un eveniment in care ne-am propus sa formam lideri pentru continentul african, lideri care sa organizeze o Zi de Curatenie Nationala anul viitor in tarile lor.
…
Venisem, desigur, cu aproape zero informatii concrete, insa cu niste stereotipuri clare despre “tarile din Africa” – oare cum se putea ca oameni care au de-a face cu saracia extrema, ca doar asta auzim atat de des despre Africa, sau cu razboaiele civile, sa se gandeasca la curatenie?! “Oare nu-s altele mai importante inainte sa vii cu manusile si sacii in padure?”, am intrebat cat de diplomat am putut. “Avem nevoie de ceva pozitiv in viata noastra, pentru ca ne-am saturat sa asistam in fiecare zi la atat de mult urat si moarte” – a fost raspunsul, pe care il mai auzisem si de la colega noastra din Siria. Let`s Do It! e genul de proiect care iti muta focusul pe ceva frumos si bun, fiindca uneste oamenii. Iar oamenii astia isi doreau tare sa contribuie la acest bine dupa atat de mult rau.
M-am temut sa nu fie ciudat, arogant ca o mana de albi sa vina in asa la ei si sa inceapa sa faca pe desteptii, pentru ca apoi sa se loveasca de “cine esti tu sa-mi spui mie ce e de facut in tara mea?”. N-a fost deloc asa. Ne-au intampinat cu o candoare pe care in Europa o intalnesti rar, o bunatate si o inocenta pe care o poti gasi numai in ochii unor oameni care au inima atat de curata. Am simtit asta cu mare parte din ei si m-a impresionat. N-am gasit ura, ranchiuna, vinovatie si nimeni nu arunca cu vorbe pline de agresivitate la adresa celor de alta culoare, a vreunui conducator sau a sistemului.
Am fost chiar si intr-un township, un loc in care traiesc peste 30 000 de negri, in case incropite din bucati de metal si de lemn gasite alandala. Eu, o fata alba, alaturi de alti cativa albi cu ceasuri scumpe si haine de firma, mergand printre rufe puse la uscat si carnati sfaraind la gratar, sub privirile negrilor din cartier. Si totusi nu m-am simtit respinsa si nici judecata din pricina albului pielii mele, desi majoritatea dintre ei castiga cateva zeci de euro pe luna si nu au vreodata sansa de a scapa de aici si sa ajunga “la oras”. Un tip inalt, cam pe la 25 de ani, mi-a povestit cum o astepta pe sora lui ca sa sarbatoreasca – mereu e petrecere cand ea vine inapoi in oras, iar familia e foarte importanta pentru ei. Un alt baiat, de cam 15 ani, care locuia cu mama si fratele lui, ne-a spus ca e pasionat sa se dea cu bicicleta, aia de oras, nu aia de munte, si ca are numai note bune la scoala … scoala aflata in acelasi township. Nu, tot nu inteleg inca de ce eu am sansa sa locuiesc intr-o casa curata, iar alti oameni isi petrec vietile intr-o camera 2 pe 2 alaturi de alti 3. Nici nu stiam cum sa reactionez. Dupa tot felul de intrebari interioare care nu m-au dus nicaieri, am ales sa fiu doar prezenta si sa ma conectez. Humanity is the best language.
Pe multi i-a intimidat doar amploarea proiectului si tot ce vine la pachet cu el – colegul din Zambia mi-a spus ca dupa prezentarea mea despre strangere de fonduri s-a simtit coplesit. Pentru multi a fost un efort enorm numai sa-si imagineze ca asa ceva ar fi posibil si in tara lor – sute de mii, chiar milioane de oameni, sa iasa la curatenie. Au pus intrebari plini de curiozitate, si-au luat notite si ne-au convins ca sunt gata sa fie parte din schimbare. Tineri sau mai putin tineri, i-am simtit stabili si dornici sa incerce, sa vada ce poate iesi, lasand ideea sa prinda radacini in mintea si in sufletul lor.
M-a impresionat inima care batea in discursurile lor, autenticitatea, patosul, indiferent despre ce ar fi vorbit, emotia care ii facea, in mod natural, carismatici, interesanti, magnetici.
Dupa eveniment, fiecare va merge in tara sa si, sustinut de noi, mentorii, si de echipa internationala Let`s Do It!, vor gasi echipe locale, vor aduce la masa parteneri din diverse domenii si vor duce vestea catre voluntari. Pe 15 septembrie 2018, cu totii vom organiza o Zi de Curatenie Globala!
Am gasit atat de mult foc pe acest continent negru, atat de multa dedicare, atat de multa pasiune pe care le-as aduce oricand, in orice sala de conferinta si in Europa. All in all, aceasta mica bucatica de Africa m-a imbogatit si m-a pus pe ganduri, plina de admiratie – foc si pamant, 2 elemente pe care le-am simtit din plin, sunt acum mai vii si in mine. Sunt mai stabila in radacinile mele in mama Pamant, un pic mai inteleapta si mai rabdatoare. Sper sa pastrez o flacara din focul arzator pe care l-am primit din vorbele lor, pentru ca am vazut ce poate face cu inimile oamenilor.
Related Articles
© Anca Banita