Scriu cu putina intarziere de RoTwitterConference, organizata de Manafu vineri, la ROmexpo. Mi-a placut pentru ca am vazut diverse abordari asupra a ceea ce inseamna Twitter, fie ca e folosit de un om care impartaseste resurse, sau curiozitati vazute pe strada sau lucruri pe care le face la momentul respectiv, sau o companie incearca sa comunice cu publicul sau, oferind un continut valoros pentru acesta.
Speakerii invitati au fost Florin Grozea, Bobby Voicu, Adrian Soare, Razvan Exarhu si Mihai Dragan.
Florin Grozea a spus lucruri pe care le stiam deja, accentuand ideea de a filtra mesajele – la asta ajuta twitter – ai oameni relevanti pentru tine care aleg ei insisi ce e important sa afli si tu.
Adrian Soare a dat cateva exemple de conturi de twitter folosite pentru a castiga clienti – Naked Pizza, care si-a facut cont pe twitter pentru a oferi promotii sau kohibbq, care anunta pe twitter unde se afla in fiecare moment si vand senvisuri, de fiecare data unei multimi de oameni. Ideea generala – ofera mai mult decat primesti, implica-te in comunitate si asculta feedback-ul oamenilor. Corect!
Razvan Exarhu mi-a placut pentru ca a vorbit simplu si foarte frumos despre ce face el cu twitter, de la a spune cum a vazut pe strada o aparitie urbana ridicola, pana la idei despre vreme si citate interesante. A fost o abordare fresh care m-a cucerit. Twitter te obliga la concizie si eficienta, este ca un notebook unde poti aduna lucruri misto si e o oportunitate de a cunoaste lume noua. E un fel de one night stand – te prinzi din prima daca omul respectiv merita urmarit sau nu.
De departe cea mai buna prezentare a fost cea a lui Bobby Voicu, despre cum poti urmari 2000 oameni, daca vrei cu adevarat. Cei care spun ca nu au timp sau nu pot sunt niste fitosi, care nu vor sa se implice pe bune in comunitate si nu au un interes direct in asta. Exista un elitism care nu e ok, dupa parerea lui. Sunt de acord, mai ales ca stiu si eu destui oameni care urmaresc 20 persoane si sunt urmariti de 1000, ceea ce nu-mi creeaza o impresie buna despre ei. O alta idee este aceea de a arata ca esti om, pentru ca followerii tai sa rezoneze cu ce spui tu. Toti suntem la fel, in multe lucruri. Nu fi elitist, da RT atunci cand ti se pare ca e ceva care merita, genereaza conversatii. Totusi, cum te descurci cu zgomotul, cand urmaresti 2000 oameni? Poti folosi unelte ca TweetDeck, pentru a-ti face grupuri, in functie de relatia directa, de locul unde ai cunoscut oamenii si tot asa. Replies este cel mai impotant tab si e nu e bine sa-l ignori. Chiar daca nu poti fi la curent cu tot ce spun oamenii aia, poti vedea la un anumit moment ce au mai zis ei in update-uri.
Cam asta a fost, foarte misto, per ansamblu, gasiti si inregistrarile aici, cat si un filmulet cu cativa dintre noi, la Buddha pe blog.
8 iunie 2009 at 22:55
Care era modul de implicare pe care il spunea Bobby? Am vazut inregistrarea de 2 ori, insa nu m-am prins. Argumentele lui se pierd intre “urmaresc 2000 de insi” si “am tzspe taburi la TweetDeck”.
Well? Despre ce discutam?
9 iunie 2009 at 00:42
Costin, voi aveţi nevoie de arbitru, mă…
Eşti un fiţos (elitist) şi gata, împacă-te cu ideea :))
9 iunie 2009 at 00:43
Vorbim despre a arata interes si altor oameni, nu numai acelor 20 de dumnezei pe care ii urmaresti, de a raspunde la reply-uri si, pana la urma, de a lasa impresia aia ca nu esti undeva sus, plin de tine insuti. Probabil ca oamenii ar comunica mult mai mult si te-ar vedea mai implicat daca s-ar intampla asa. Si nu vorbesc de tine neaparat, n-o lua personal.
Daca pentru tine e ok asa, de ce te mai deranjezi?:) Pana la urma, fiecare are dreptul de a alege.
9 iunie 2009 at 00:52
@buddha poate un elitist (fitzos) 🙂 insa nu am nevoie de nici un arbitru, pentru ca eu unul nu ma cert cu nimeni, incerc sa inteleg un rationament.
@phoebs Nu am luat-o personal, insa se pare ca tu o iei personal si problema e unilaterala, cu un rationamentul usor demontabil. Incercam doar sa inteleg 🙂
Cat despre “de ce te mai deranjezi”, mi-am cerut scuze pentru comentariile de mai sus, acum mai bine de o ora, pe Twitter, comentariile mele de mai sus fiind de acum 2 ore.
Welcome to your own blog, gen! Nu te mai deranjez 🙂
9 iunie 2009 at 00:56
Costin, n-am luat-o personal. Am incercat sa-ti explic de ce am zis ce am zis, atat.
7 Comments
Penultimul paragraf este usor demontabil chiar de catre cei pe care-i consideri ca apartin unul “elitism care nu e ok”, insa ma intreb, oare acei peste 1000 de insi de ce ii urmaresc?
Poate ca o analiza corecta ar fi trebuit sa inceapa de la intrebarea de mai sus.
Cat despre implicarea lor in comunitate, ma tem ca exact acei 1000 de followers despre care vorbesti o demonstreaza. Si RT-urile pe care le genereaza. Si RT-urile pe care le dau mai departe.
Gresesc undeva?
PS. Am ajuns pe blogul tau desi nu te urmaresc si nici nu te am in reader, insa stiu sa imi filtrez foarte bine informatia de pe Twitter. 🙂
Sa stii ca si eu ma intreb de ce ii urmaresc – si am multe exemple aici. Motivele pot fi multiple, de la “am auzit eu ca zice lucruri interesante” sau pentru ca e o mica vedeta in blogosfera, sau pentru ca il cunosc, sau pentru ca spune lucruri relevante pentru unii dintre ei. Eu nu ii vad implicati in comunitate la modul la care o zicea Bobby pe cei care se cred niste mici dumnezei, imi transmit doar ca stiu ca au ce spune si o gramada de oameni care asculta. Nu stiu cum e cu reciprocitatea insa. Iar eu una ma enervez si plec atunci cand vad o comunicare unidirectionala. Poate nu toti aia 2000 spun chestii utile, dar macar jumate sau un sfert tot or spune, nu?
Sunt convinsa ca stii sa iti filtrezi informatia foarte bine, poate chiar prea bine 🙂